Arta decorării țesăturilor cu ac și ață, cunoscută ca arta broderiei, este practicată din cele mai vechi timpuri. Știai că s-au găsit elemente de broderie înca din secolele V III î.Hr., în China?
În Evul Mediu, broderia a ajuns la rang de artă datorită apanajului nobilimii. Cu cât purtai broderie mai bogată și mai scumpă, cu atât statutul său social era mai înalt. Asta deoarece valoarea broderiei era dată de complexitatea ei, de firul cu care era făcută (fir de aur) și țesătura pe care era brodată.
Pentru femeile din înalta societate, acest meșteșug a devenit un element de statut: o femeie era cu atât mai apreciată cu cât știa să facă broderie mai frumoasă și mai elaborată.
Mai târziu, în paralel cu broderia, s-a dezvoltat cultura artei populare: femeile de la sat au început să-ți brodeze hainele. Un exemplu în acest sens sunt iile, care pe cât sunt de simple la o primă vedere, pe atât sunt de complexe și de fascinante. Pe lângă materialele naturale folosite în crearea lor, un element important în aceste haine îl constituie broderia.
În zilele noastre, broderia început să se facă pe mașini. Astfel, există 2 tipuri mari de mașini de brodat și de broderie:
- Broderia computerizată normală: prin care se brodează o anumită zonă, prin prinderea țesăturii într-un sistem de prindere, pe o anumită rază sau perimetru, iar broderia se face în aria respectivă.
- Broderia computerizată Schiffli: mașinile sunt de dimensiuni mari și brodează direct pe valul de țesătură (ex. Perdelele pline de broderie care nu au nimic pe dos).
*Broderia Schiffli nu reprezintă obiectul cursului nostru.
Dacă vrei să citești mai multe despre istoria broderiei, un articol în acest sens găsești aici. Conform acestui articol, primele mașini de brodat au apărut în timpul revoluției industriale.
Prima mașină de brodat a fost una Schiffli, apărută în anul 1832 și este una complexă, după cum poți vedea în imaginea de mai jos.
În zilele noastre, cea mai rudimentară metodă de brodare la mașină este procedeul prin care se utilizează o mașină de cusut, iar ghergheful în care este fixată țesătura este mișcat cu mâna. Un astfel de procedeu poți vedea în imaginea alăturată.
Primele automatizări au început să apară în anii ‘60, când au fost inventate mașinile capabile să realizeze mișcarea gherghefului automat cu ajutorul unei benzi de carton perforate. O astfel de mașină poți vedea în imaginea de mai jos.
Odată cu evoluția mașinilor de brodat, a evoluat și posibilitatea de memorare a modelelor. Astfel, în anii ‘80, odată cu apariția și dezvoltarea calculatoarelor, au apărut și mașinile de brodat computerizate, care la început citeau modelele tot de pe o bandă perforată, pentru ca mai apoi să se folosească floppy disk-urile, iar în ziua de azi stick-urile USB.
Dacă la început mașinile de brodat nu aveau o memorie internă, ci modelul era citit direct de pe unitatea externă, la începutul anilor ‘90 el era stocat în memoria mașinii care avea o capacitate de 70.000 împunsături. Apoi s-a trecut la posibilitatea de a stoca mai multe modele în memoria mașinii și a crescut capacitatea de memorare la 300.000 împunsături. În ziua de astăzi, avem frecvent capacități de memorare de sute de modele și 20.000.000 de împunsături.
